Metacriminologie
Tanasescu Camil, Tanasescu Gabriel, Tanasescu Iancu

Metacriminologia constituie o manieră diferită de tratare a aspectelor metodologice, de interpretare a problemelor criminologice tradiţionale, a semnificaţiei conceptelor în noua conjunctură social-economică şi politică a lumii (referitoare la structura efectivă a crimei şi statutul participanţilor), de definire a atitudinii statului în orientarea către identificarea şi eradicarea fenomenului criminal, de a pune de acord tezele criminologice principale cu definirea rolului personalităţii criminale în cadrul realităţii sociale, a experienţei şi a practicii criminale. Crima nu este doar un fenomen pur obiectiv, ci este şi un fenomen subiectiv aflat într-o unitate concretă. Aceasta reprezintă procesul social activ, al producerii agresiunii în viaţa socială, ca o rezultantă a concepţiei individului sau grupării de indivizi în raporturile lor economice, religioase, politice, care au o natură depreciativă, devalorizatoare faţă de ordinea socială.