Librarie online Cartile Adevarul
    Categorii librarie online Edituri librarie online

    Librărie » Beletristica si critica

    Sfarsitul jocului. Romania celor 20 de ani
    Vintila Mihailescu

    Sfarsitul jocului. Romania celor 20 de ani

    Titlu: Sfarsitul jocului. Romania celor 20 de ani

    Autor: Vintila Mihailescu

    Editura: Curtea Veche

    Colecție: Actual

    Număr de pagini: 216

    20,00RON

    Disciplinele sociale care abordează problemele prezentului sunt un domeniu în care te aștepți ca oamenii să umble numai încruntați. Te mai aștepți să-i citești cu picioarele-n apă rece și cu flaconul de Rudotel la îndemână. Vintilă Mihăilescu este supracalificat pentru asemenea morgă sumbră. El este profesor de antropologie la SNSPA, profesor invitat la Paris, Montréal, Bruxelles, Aix-en-Provence, Bordeaux, Lyon, Montpellier, Neuchâtel, Perugia, Pécs, animator a zeci de proiecte internaționale, colocvii, dezbateri etc. Totuși, cartea lui se parcurge surâzând, și uneori chiar hohotind de râs, toată lumea, de la specialist la simplul... telespectator, prinzându-se de intertextualități prietenoase, gen „Avem un porc, cum procedăm“, „De ce iubim sarmalele“, „Simptome gastro-identitare“, „Aux nuances citoyens“ etc. etc. Asta fiindcă autorul (publicist la Dilema Veche) are un talent literar ieșit din comun, o deschidere spre umanioare și o voioșie nativă rară nu doar în branșa sa. Totuși, cititorului, chiar nespecialist, n-o să-i scape faptul că, spărgând cu grație canoane, topind nonșalant și cordial blocuri întregi de dogmatism prestigios, cartea lui modifică fundamental, trăgându-l spre Europa și spre secolul XXI, discursul nostru identitar. Că examinând și interogând idei ilustre și demult asimilate care fac școală în gândirea socială și furori în mentalul colectiv românesc și nu doar, Vintilă Mihăilescu ne sugerează cu grație și deplină civilitate că de fapt ele fac ravagii. Fără îndoială, confraților el le va deschide prin cartea aceasta noi zone de emulație. Pe lângă Sibiu, un local respectabil își ademenea clienții cu următorul „logo“: „Fântânița haiducului. Simply the best!“ Dincolo de aparența sa puțin stângace, această promovare este absolut exemplară, în felul ei. Are, adică, tot ce-i trebuie pentru a ne oferi o imagine sintetică a imaginarului nostru mult mai răspândit: o referință explicită la un trecut de demnitate prin personajul carismatic și ușor misterios al haiducului, un topos neaoș și pitoresc, alintat cu duioșie prin diminutivul fântâniței, și apoi afirmarea fermă și irecuzabilă a unicității: suntem „simply the best“! Cine nu crede este fie răuvoitor, fie american incult (a se vedea o bună parte a comentariilor autohtone la faimoasa emisiune a lui Anthony Bourdain despre România). În sfârșit, un sincretism derutant: cui i se adresează, de fapt, această reclamă, jumătate pășunist-retro, jumătate americanist-trendy? Ca și restul societății, s-ar zice că restaurantul cu pricina știe ce este, dar nu prea știe ce vrea. […] Problema cu acest brand de țară care trebuie să promoveze un proiect de țară este că un asemenea proiect ar trebui să existe. Or, se pare că singurul proiect de viitor pentru România, pe care au reușit să-l sugereze edilii noștri, este România, țara palmierilor! Identitatea, spuneam, ne vorbește despre o apartenență cu sens. Care poate fi însă sensul pentru români de a fi membrii unei țări a palmierilor? […] Să ne întoarcem la „produsele tradiționale“. Dincolo de discursul oficial, confuz până la redundanță, eticheta de „produs tradițional“ (și, mai rar, aceea de „produs local“) are, pentru cumpărători, semnificația de valoare adăugată. Ele sugerează naturalul, autenticul, sănătatea și prospețimea; dar, mai ales, gustul și aromele copilăriei, „ca la mama acasă“. Ele reprezintă astfel o identificare profundă cu o lume a copilăriei, cu un trecut personal amenințat de „alteritatea“ supermarketului, devenită stihinică. […] „Produsele tradiționale“ sunt considerate, adesea, drept sinonime cu „produsele locale“. Dincolo de această confuzie terminologică — și, în bună măsură, de legislație —, acestea din urmă ridică o nouă problemă: fără a dispărea cu desăvârșire, apartenențele locale și discursurile identitare corespunzătoare s-au retras în mare măsură în fața presiunii naționalului. Acum, localul trebuie redescoperit în mare măsură — dacă nu chiar reinventat — pentru a deveni o „apartenență cu sens“ împărtășită de localnici. Odată cu el, diversitatea este (re)introdusă în discursul identitar al românilor, preocupați de peste un secol de asigurarea unității naționale și a omogenității culturale. Dar aceasta este o construcție socială aproape la fel de dificilă precum a fost aceea de unificare națională și nu poate fi asigurată prin simpla etichetare de „produs local“. Pentru a nu mai pune la socoteală faptul că, adesea, „tradițiile locale“ sunt, în prezent, de-localizate: brânza de Brăila, de pildă, se face oriunde în țară, iar la un „Târg al Țăranului“ din București, dedicat Dobrogei și diversității sale „locale“, a fost adusă o femeie din Teleorman, care a vândut cel mai „autentic“ șerbet turcesc, specific zonei dobrogene. Absolvent al Facultății de Psihologie din București, VINTILĂ MIHĂILESCU este în prezent profesor de antropologie la Școala Națională de Studii Politice și Administrative și a fost profesor invitat la EHESS (Paris), Université du Québeq à Montréal, Université Libre de Bruxelles, universitățile din Aix-en-Provence, Bordeaux, Ioanina, Lyon II, Montpellier, Neuchâtel, Perugia și Pécs. A publicat volumele Paysans de l’histoire, 1992 (împreună cu Ioana Popescu și Ioan Pânzaru); Fascinația diferenței, 1999; Socio-hai-hui. O altă sociologie a tranziției, 2000; Svakodnevica nije vise ono sti je bila, 2002; Socio-hai-hui prin arhipelagul România, 2006; Antropologie. Cinci introduceri, 2007; a coordonat volumele En/Quaite d’identité, Civilisations, vol. XLII, nr. 2, 1993; Vecini și Vecinătăți în Transilvania, 2002; Studying Peoples in the People’s Democracies (II) Socialist Era Anthropology in South-East Europe, Halle Studies in the Anthropology of Eurasia, vol. VIII, Max Planck Institute for Social Anthropology, 2008 (împreună cu Ilia Iliev și Slobodan Naumovic); Cotidianul văzut de aproape. Etnografii urbane, 2010. *

    cartepedia.ro

    (Acest produs a fost adăugat în catalogul nostru la data de vineri 01 noiembrie, 2013.)
    Recenzii
    Promo

    Acasă | Căutare | Catalog | Edituri | Newsletter | Contact | Informații | ANPC | Hartă site

    Copyright © 2009 librarie-online.com · designed by WebDesign · powered by Global Net Sales.