Romania - tinuta umila a splendorii
Razvan Voiculescu

Cu o prefata de Horia-Roman Patapievici. Cum poate fi atat de frumoasa o viata atat de urata? Cum isi poate cineva pastra demnitatea intr-o mizerie atat de mare? De unde stilul aristocrat al unor oameni atat de anonimi? Cele mai frumoase imagini ale acestui album asociaza austeritatea lemnului (sub forme diverse: ca pari, uluci de gard, paie de sindrila, lati de sita etc.), hieratismul statuar al expresiilor de oameni surprinsi in ceea ce sunt - fara pompa (desi unii dintre ei, in mod evident, pozeaza), adica fara dorinta de a parea altceva decat sunt, dar si fara stiinta ca ar putea deveni si altceva decat ceea ce sunt. Frumusetea anumitor case vechi se potriveste perfect cu tinuta retinuta, circumspecta, austera si demna a acestor tarani de nimeni stiuti, ce par a fi dainuit peste veacuri asemeni invariabilitatii anumitor apusuri enigmatice, care revin mereu - identice, proaspete, imemorabile, misterioase in cel mai inalt grad. In fond, nu exista nici o cheie la intelegerea acestui mister, altul decat misterul insusi, cand il traiesti. Ca sa pricepi iubirea, trebuie sa iubesti. Ca sa intelegi mancarea, trebuie sa mananci. Priveste acest pamant. Aceasta lumina. Ariditatea lor severa. Taieturile de paleta si aschii ale sitei. Neoranduiala expresiva a acestor frumuseti. Tinuta umila a splendorii. Priviti-le si taceti. (Horia-Roman Patapievici)