După 1989, politica s-a confundat cu birourile ministeriale, cu agitația parlamentară și cu fermentația presei. În acest context, jurnalul de campanie al Adrianei Săftoiu aduce un sunet nou: politica la firul ierbii, politica trăită în mizeria cotidiană a comunităților locale, care, de regulă, nu sunt "subiecte", ci "obiecte" politice. Aceste comunități, oamenii care le compun, au cu totul alte probleme decât politicienii. Adriana Săftoiu încearcă imposibilul: să facă politică dincolo de ideologii, dincolo de propaganda de partid, dincolo de retorica electorală. Adică să elibereze politica de politică și - încercare încă și mai îndrăzneață - să facă din politică literatură
|