Librarie online Cartile Adevarul
    Categorii librarie online Edituri librarie online

    Librărie » Istorie

    Frontieristii. Istoria recenta in mass-media. Editia a II-a, revazuta si adaugita
    Brindusa Armanca

    Frontieristii. Istoria recenta in mass-media. Editia a II-a, revazuta si adaugita

    Titlu: Frontieristii. Istoria recenta in mass-media. Editia a II-a, revazuta si adaugita

    Autor: Brindusa Armanca

    Editura: Curtea Veche

    Colecție: Actual

    Număr de pagini: 208

    20,00RON

    Statisticile oficiale ale Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați indică faptul că, între 1969 și 1989, peste 100 000 de români au cerut azil politic în Occident. Cei mai mulți au trecut fraudulos frontiera spre Iugoslavia sau Ungaria, expunându-se unor riscuri enorme: puteau fi prinși și aruncați în pușcărie pentru mulți ani, sau puteau fi împușcați pe frontieră. Transfugilor li se spunea „frontieriști“. Pentru autoritățile comuniste și pentru grăniceri, „frontierist“ era sinonim cu „infractor“: Codul Penal al RSR incrimina, la art. 245, atât trecerea frauduloasă a frontierei, cât și tentativa, ca „infracțiuni contra autorității“, pedepsite cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Pentru cei care scăpau, statutul de „frontierist“ devenea o monedă de schimb pentru azil politic într-o țară democratică. Cei care au trecut cu bine sunt azi cetățeni ai lumii, în Europa de Vest, în SUA, în Canada sau în Australia. Sute de transfugi și-au găsit sfârșitul pe fâșie, împușcați de grăniceri și îngropați în cimitirele locului. Brîndușa Armanca Nadia Comăneci, Nicu Covaci, Ion Monoran, Iosif Costinaș sunt doar câteva dintre personajele acestei cărți pe cât de dramatice, pe atât de spectaculoase. Găsim în ea experiențele de supraviețuitori ai tentativei de trecere a frontierei ale unor români, azi cetățeni străini în cea mai mare parte a lor, dar și amintirile unor rude, prieteni, apropiați, relatând tragedia altor curajoși, care nu au avut norocul să scape de gloanțele grănicerilor, de colții câinilor-lupi sau de elicele tăioase ale bărcilor de pază a frontierei. O carte de o actualitate stringentă, întrucât evenimentele, uneori crimele, care ar fi trebuit să facă „fâșia“ și Dunărea un loc cu o faimă la fel de sinistră ca aceea a Zidului Berlinului s-au petrecut cu nici trei decenii în urmă. …Ceea ce distinge demersul Brîndușei Armanca de altele similare este procedeul de construcție, subtil și inteligent. Câțiva jurnaliști s-au interesat înaintea ei de fenomenul frontieriștilor, i-au căutat pe cei care au supraviețuit, au găsit martori și au consemnat poveștile lor. Valorificând demersul lor de istorie orală, Brîndușa Armanca, ea însăși nu doar jurnalistă, ci și specialistă în problemele și tehnicile presei, topește anchetele, interviurile, reportajele confraților într-un tot pasionant, reușind să extragă, dacă putem spune astfel, esența dublu-distilată a acestui fenomen caracteristic României comuniste, echivalent în tragism cu cel înregistrat vreme de aproape 30 de ani lângă rușinosul Zid al Berlinului. Doina Jela Documentările preliminare pentru un film pe care le-am făcut pe parcursul anului 1999, ca realizatori de televiziune la TVR Timișoara, au relevat faptul că Procuratura Militară din Timișoara, care acoperea zona de vest, deținea un lot de dosare ale „frontieriștilor“ uciși pe fâșie între anii 1983–1989, dosare care se distrugeau după opt ani, conform reglementărilor arhivelor militare din acea vreme. Ne-am dat seama că trebuia să ne grăbim, fiindcă era posibil ca și aceste ultime dosare să dispară. Brîndușa Armanca, jurnalistă, profesoară universitară, în prezent directoarea Institutului Cultural Român de la Budapesta, a făcut parte din redacțiile prestigioase de la Radio Europa Liberă, Expres sau Ziua și a condus mai mulți ani studioul regional Timișoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism, ca Televiziunea regională în România (2002), Media culpa (2006), Învață să învingi (2006); de comunicare, cum este Ghid de comunicare pentru jurnaliști și purtători de cuvânt (2002) sau de istorie literară ca Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naționale și în competiții internaționale, iar activitatea ei a fost recompensată cu Distincția Culturală a Academiei Române. *

    cartepedia.ro

    (Acest produs a fost adăugat în catalogul nostru la data de vineri 01 noiembrie, 2013.)
    Recenzii
    Promo

    Acasă | Căutare | Catalog | Edituri | Newsletter | Contact | Informații | ANPC | Hartă site

    Copyright © 2009 librarie-online.com · designed by WebDesign · powered by Global Net Sales.