Cinema... un secol si ceva
Cristina Corciovescu, Bujor T. Rîpeanu

Copilul teribil dintre cele şapte arte şi-a avut de-a lungul vremii apologeţii, neîncrezătorii şi casandrele lui. Descoperirile tehnice, uluitoare la vremea lor, privite, rând pe rând, în cheie apocaliptică sau progresistă, au marcat evoluţia cinematografiei mai mult decât orice altceva. Cele 3800 de repere ordonate în suita datării lor prezintă creşterea şi descreşterea miturilor în cinema, a monştrilor sacri, dar şi a cometelor, a curentelor deschizătoare de drumuri, a producătorilor atotputernici. O lume cu mii de feţe ne întâmpină şi ne solicită imaginaţia. 6500 de filme, cu elemente de subiect şi repere critice. 3000 de personalităţi, cu datele lor biografice, caracterizări şi filmografii. 3800 de evenimente cinematografice dintre cele mai diverse. Un dicţionar cronologic, expresie a unui univers cu multiple coordonate tehnologie, producţie, difuzare, spectacol, competiţie artistică şi economică, cultură, estetică urmărite în relaţie cu istoria lumii moderne. O amplă antologie de comentarii asupra filmelor şi cineaştilor, ce aparţin elitei criticilor de cinema şi a oamenilor de cultură din întreaga lume. O panoramare a zonelor cinematografice celor mai diverse, de la filmele hollywoodiene la cinematografii mai putin cunoscute, precum cea africană sau sud-americană. Cristina Corciovescu, critic de cinema, membru al Uniunii Cineaştilor din România şi al FIPRESCI (Federation Internationale de la Presse Cinematographique), a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, secţia teatrologie-filmologie. Critica cinematografică începând din anul 1968 în reviste de specialitate româneşti şi străine, în cotidiane şi publicaţii culturale, la radio şi TV (redactor-realizator al emisiunii Ecranul la TVR1, 1990-1993). Studii de istoria cinematografului în volumele colective Două sau şapte arte (1970), Contribuţii la istoria cinematografiei în România (1972). Autor al secţiunii România din publicaţia anuală International Film Guide (1996-2001). Redactor şef al revistei ProCinema (1995-1999). Documentarist şi redactor la Arhiva Naţională de Filme; redactor responsabil al publicaţiei lunare Caiet de documentare cinematografica (1968-1987); editor al Bibliografiei internaţionale cinema (1970-1974). Producător de film de ficţiune la Casa de filme 4 (1987-1990). Consilier pe probleme de arte vizuale la Ministerul Culturii (1990). Director la Media Picture International (1993-1995). Consultant HBO (2001). Membru în jurii la festivaluri naţionale (DaKino, Alternative, CineMAiubit) şi internaţionale (Montpellier, Berlin, Moscova, Oberhausen). Bujor T. Rîpeanu, critic şi istoric de cinema, membru al Uniunii Cineaştilor din România şi al FIPRESCI (Federation Internationale de la Presse Cinematographique), a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică (teatrologie-filmologie). Critică cinematografică (din 1957). Realizator de programe şi emisiuni TV (din 1966). Arhivistică şi cercetare în domeniul istoriei cinematografului românesc (din 1957) la Arhiva Naţională de Filme (1966-1981) şi la Institutul de Istoria Artei al Academiei (1970-1973). Participări la congrese de specialitate în ţară şi străinatate. Articole şi studii în revistele Academiei Române şi în volumele colective Contribuţii la istoria cinematografiei în România (1972), Cinematograful românesc contemporan (1976). Coautor al filmografiei adnotate Producţia Cinematografică din România (1970; 1975) şi al seriei International Directory of Cinematographers, Set- and Costume Designers in Film (1981 1989). Producător de film documentar şi de ficţiune la Casa de Filme 5 (1981-1989), Editura Video (1991 1997). Premiul Uniunii Cineaştilor din România pentru propagarea filmului românesc 1997. Consultant pentru filme documentare de montaj şi programe TV (din 1968); expert, membru în comisiile de specialitate ale Federaţiei Internaţionale a Arhivelor de Filme FIAF (1971 1989); consilier pe probleme de audio-vizual în Ministerul Culturii (1990 1991). Membru în juriile unor festivaluri internaţionale de cinema: Oberhausen, Paris, Montecatini, Leipzig. Cristina Corciovescu şi Bujor T. Rîpeanu au colaborat la realizarea următoarelor volume: Cineaşti români (1969); Dicţionar cinematografic (1974); Secolul cinematografului (1989 - Premiul Uniunii Cineaştilor din România); 1234 Cineaşti români (1995); Dicţionar de cinema (1997).