Arestarea preventiva. Aprecierea pericolului social concret pentru ordinea publica.Practica judiciara. Hotarari CEDO
Laura Codruta Kovesi, Dana Titian, Daniela Frasie

Lucrarea de faţă aduce în atenţia cititorilor una dintre dificultăţile cu care se confruntă cei care sunt chemaţi să aplice legea procesual penală referitoare la măsurile preventive pe parcursul urmăririi penale sau al judecăţii, şi anume interpretarea sintagmei "pericol concret pentru ordinea publică” din cuprinsul art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. Cazurile redate, în majoritate de dată recentă şi nepublicate, relevă numeroase situaţii în care pericolul social al unor infracţiuni grave a fost apreciat diferit de către procurorul care a formulat propunerea de arestare preventivă, de către judecătorul învestit cu soluţionarea propunerii şi de către instanţa de recurs. Sunt prezentate speţe în care s-a pus problema pericolului social concret al unor fapte extrem de periculoase (criminalitate organizată, omor deosebit de grav, trafic de persoane, şantaj, evaziune fiscală, spălarea banilor, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, călcare de consemn, trafic de droguri, infracţiuni de corupţie), însoţite, acolo unde autorii au simţit nevoia, de ample note în care îşi manifestă opiniile de adeziune sau de dezaprobare a soluţiilor dispuse. Un capitol separat este consacrat mandatului european de arestare, iar un altul cuprinde jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauze pronunţate împotriva României sau a altor state, în situaţii care au ridicat problema rezonabilităţii măsurii arestării preventive sau a menţinerii ei pe o perioadă îndelungată de timp.