Adio, adio, patria mea
Radu Pavel Gheo

Cînd am plecat din ţară, am cumpărat o umbrelă trainică, încăpătoare şi austriacă pe deasupra – cum a ţinut să ne precizeze de vreo trei ori vînzătoarea de la magazinul ”Moldova” din Iaşi. Ştiam că statul Washington e într-o zonă extrem de ploioasă şi am avut dreptate: aici plouă cam 9-10 luni pe an, inclusiv iarna. Seattle e locul în care Bacovia s-ar fi sinucis de vreo două-trei ori sau, altfel spus, e un fel de Bacău al Americii. Pe de altă parte, în cele din urmă umbrela noastră trainică şi austriacă s-a îngreunat de praf într-un colţ al chichineţei în care locuim, fiindcă ne-am dat seama curînd – mai întîi Alina, apoi şi eu – că, pentru o ploaie care pare să curgă şi de jos, nu numai de sus, nişte hanorace solide sînt o soluţie mult mai eficientă. Dar nu despre asta vreau să vorbesc.